Un dinozaur „cu cioc de rață” din Cretacic
Potrivit cercetătorilor, Kryptohadros kallaiae făcea parte din grupul hadrosauroizilor – dinozauri erbivori din ordinul Ornithischia, cunoscuți popular drept „dinozauri cu cioc de rață”. Fosilele au fost descoperite într-un sit nou identificat în apropierea satului Vălioara, în vestul Bazinului Hațegului, din județul Hunedoara.
Fragmentele fosile provin din depozitele geologice ale Formațiunea Densuș-Ciula, datate la sfârșitul perioadei Cretacice.
Analizele arată că noua specie era înrudită cu alți dinozauri descoperiți în sud-estul Europei, precum Telmatosaurus transsylvanicus din România și Tethyshadros insularis din Italia.
Împreună, aceștia formează un grup distinct de hadrosauroide numit Telmatosauridae, care a evoluat în sud-estul arhipelagului european în Cretacicul târziu.
La acea vreme, Europa nu era un continent compact, ci un mozaic de insule separate de mări, ceea ce a favorizat apariția unor comunități de animale adaptate mediilor insulare.
Migrații de dinozauri din Asia spre Europa
Coordonatorul echipei de cercetare din România, paleontologul Zoltán Csiki-Sava, explică modul în care aceste specii au ajuns în Europa.
„Pe baza analizelor filogenetice se pare că hadrosauroidele care au evoluat inițial în Asia au ajuns în Europa în mai multe valuri de migrație distincte. Unul dintre aceste evenimente a adus strămoșii lui Kryptohadros în sud-estul Europei. Descoperirea confirmă că faunele care trăiau pe insulele europene în acea perioadă erau mult mai dinamice și diverse decât se credea anterior”, a explicat cercetătorul.
Fosile descoperite după amenajarea unui drum forestier
Situl fosilifer a fost identificat în anul 2022, după ce lucrările pentru amenajarea unui drum forestier au scos la lumină straturi de roci ce conțineau fragmente fosile.
Paleontologul Gábor Botfalvai, de la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, a explicat că investigațiile ulterioare au arătat că fragmentele nu erau doar resturi izolate, ci făceau parte din scheletul aceluiași individ de dinozaur.
Timp de peste un secol, majoritatea fosilelor de hadrosauroide descoperite în Țara Hațegului au fost atribuite speciei Telmatosaurus transsylvanicus, descrisă la începutul secolului XX de paleontologul Franz Nopcsa.
Profesorul Attila Ősi, coautor al studiului, subliniază importanța noilor fosile: „Scheletele care păstrează elemente din mai multe părți ale corpului, inclusiv elemente de craniu și ale membrelor, sunt foarte rare în Bazinul Hațegului, mai ales în cazul hadrosauroideor. De cele mai multe ori se descoperă doar fosile izolate, care în trecut au fost atribuite automat lui Telmatosaurus. De aceea a fost nevoie de o analiză atentă a materialului cunoscut pentru această specie «istorică», pentru a putea compara și interpreta corect noile fosile”.
Originea numelui Kryptohadros
Denumirea „Kryptohadros” face referire la faptul că acest dinozaur a rămas „ascuns” timp de aproape 130 de ani printre fosile atribuite altor specii sau în apropierea unor situri deja cunoscute.
Epitetul „kallaiae” reprezintă un omagiu adus mamei primului autor al studiului, János Magyar. Mama sa, Kállai Csilla, i-a încurajat pasiunea pentru științele naturii încă din copilărie.
Publicarea descoperirii, realizată în apropierea zilei de 8 Martie, este și un gest simbolic de recunoaștere a contribuției femeilor la educație și cercetare.
Bazinul Hațegului este considerat unul dintre cele mai importante locuri din Europa pentru studiul dinozaurilor din Cretacicul târziu.
Descoperirea noii specii evidențiază încă o dată potențialul științific al regiunii și rolul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului în promovarea cercetării și a educației despre istoria vieții pe Pământ.
Anul trecut, două noi specii de dinozauri au fost descoperite în Geoparcul Țara Hațegului.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
Urmărește cel mai nou VIDEO
