Reorganizarea Romsilva stârnește controverse în spațiul public, în județele Hunedoara și Alba, după ce noua direcție regională la care sunt arondate cele două județe învecinate va fi la Alba Iulia.

Alba Iulia. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

În timp ce în cazul altor comasări ale unor direcții silvice județene reorganizarea a ținut cont de suprafețele de pădure din fiecare județ, în privința înființării direcției regionale Alba criteriile au fost diferite, potrivit parlamentarului de Alba, Florin Roman.

Alba Iulia, sediu al Direcției regionale silvice

„Deși Alba are suprafața forestieră cam la jumătate din județul vecin, Direcția Silvică Alba înregistrează profit an de an, pe când la Direcția Silvică Hunedoara indicatorii de performanță economică sunt negativi”, a afirmat acesta într-o postare pe Facebook.

Diferențele de profit dintre cele două județe sunt date nu doar de performanța direcțiilor silvice, ci și de contextul în care funcționează acestea. Hunedoara cuprinde peste 315.000 de hectare de păduri, potrivit raportului Institutului Național de Statistică pentru 2024, suprafețele de fond forestier fiind în creștere ușoară în ultimii ani.

În schimb, județul Alba are aproximativ 206.000 de hectare de pădure, în ușoară scădere în ultimii ani.

Pădurile din Alba, tăiate în ritm susținut

Volumul tăierilor de pădure diferențiază cele două județe în privința profitului.

În 2024, în județul Hunedoara au fost recoltați 701.000 de metri cubi de lemn, în scădere față de anii precedenți, în timp ce în Alba anul 2024 a adus un nivel record al exploatărilor forestiere, cu peste 700.000 de metri cubi de lemn recoltați, potrivit statisticilor INS, cu peste 320.000 de metri cubi mai mult decât în anul precedent.

Astfel, în 2024, în județul Alba raportul tăierilor a fost de 3,4 metri cubi la hectar, iar în Hunedoara de 2,2 metri cubi la hectar.

Pe lângă volumul tăierilor, o altă explicație a situației mai avantajoase a Direcției Silvice Alba față de Hunedoara o reprezintă zonele protejate din Hunedoara: Parcul Național Retezat (video) și Parcul Natural Grădiștea Muncelului–Cioclovina, cu o suprafață totală de aproape 80.000 de hectare, în cea mai mare parte acoperite cu păduri și aflate sub un regim special de protecție.

De asemenea, în județul Alba, chiar la nodul rutier Sebeș al autostrăzilor A10 Sebeș–Turda și A1 Nădlac–Sibiu, se află unul dintre cele mai mari combinate de prelucrare a lemnului din România, cu peste 500 de angajați, parte a grupului Kronospan.

Reorganizarea adoptată de Guvern

Decizia de desființare a celor 41 de direcții silvice și înființarea a 19 direcții silvice regionale a fost adoptată în 5 martie 2026, printr-o hotărâre de guvern.

Ea a fost descrisă de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, drept o reformă reală a Romsilva, care va impune noi criterii de performanță pentru direcțiile silvice și conducerile acestora și va îndeplini o obligație pe care România și-a asumat-o în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Vom trece de la o administrare care era mai degrabă subiectivă, cu mandate care erau perpetuate pe zeci de ani, în detrimentul pădurilor și al acestei instituții, la mandate foarte clare, cu criterii de performanță extraordinar de obiective, care vor putea fi analizate în fiecare an”, afirma aceasta.

După adoptarea hotărârii, arăta ministrul, va începe reorganizarea direcțiilor silvice, urmată de cea a ocoalelor silvice.

„În aceste cazuri, practic, numărul de directori se va înjumătăți, pentru că nu vom mai avea 41 de directori, ci 19 directori. Ceilalți vor putea avea contracte de execuție și vor putea să meargă să facă lucrările necesare pentru gradul silvic pe care îl au. De asemenea, organigramele, inclusiv pentru direcțiile regionale, vor trebui aprobate în următoarele 45 de zile, dacă nu mă înșel, de către direcțiile silvice și de către Romsilva. Ne vom uita foarte clar să scădem inclusiv numărul umflat artificial de funcții de conducere, inclusiv din cadrul direcțiilor silvice”, a declarat ministrul.

Aceasta a mai estimat că, în urma comasărilor direcțiilor silvice, proiectul propus inițial – de 12 direcții silvice regionale – ar fi însemnat economii de 19 milioane de lei pe an.

Dar eu cred că vom ajunge, de fapt, la o sumă mult mai mare, pentru că în perioada imediat următoare vom avea inclusiv reorganizarea pe ocoale. Iar acolo vor fi posturi care vor fi eliminate”, a afirmat ministrul Mediului.

Potrivit acesteia, în total, Romsilva are în jur de 14.000 de angajați.

Un parlamentar vrea regiune comună, cu sediul la Alba Iulia

După ce a anunțat că Alba a mai câștigat o instituție regională, respectiv sediul teritorial al Direcției Silvice, parlamentarul de Alba a continuat cu un mesaj care a stârnit controverse în spațiul public, comparând situația economică actuală a județelor Alba și Hunedoara și invitând Hunedoara să se alăture județului Alba într-o regiune comună.

Potrivit acestuia, Alba are o industrie mult mai puternică decât Hunedoara și se află în primele nouă județe la PIB-ul pe cap de locuitor, în timp ce în Hunedoara sunt salarii mai mici decât în Vaslui, iar județul se depopulează masiv.

„Alba Iulia este în creștere de populație, s-au construit mii de case și apartamente noi, pe când în Hunedoara doar la Deva au apărut două blocuri noi”, afirmă Florin Roman.

Acesta susține că, dacă altădată albaiulienii se uitau cu drag spre Deva, acum este invers.

„Poate este un moment bun să începem discuții serioase despre ajutorul pe care Alba îl poate da hunedorenilor, oameni destoinici, într-o regiune comună Alba-Hunedoara, de data aceasta cu sediul la Alba Iulia. Lucrurile s-au schimbat esențial de la organizarea teritorială din 1968. Sigur, dacă se dorește acest ajutor. Altfel, tare îmi este teamă că decalajul Albei în fața Hunedoarei va crește și mai mult, iar de vină, cu siguranță, nu sunt oamenii, ci politicienii”, a adăugat acesta.

Propunerea sa a stârnit însă controverse. Unii localnici din Hunedoara i-au atras atenția că profitul direcției silvice din Alba este datorat tăierilor de păduri, în timp ce alții i-au semnalat problemele economice cu care se confruntă fostele orașe miniere Abrud, Zlatna sau Baia de Criș din Alba.

Unii hunedoreni i-au transmis politicianului că diferențele dintre cele două județe nu sunt atât de mari față de cum le-a prezentat acesta, arătând că și în Hunedoara sunt proiecte importante. 

Hunedoara găzduiește cea mai amplă investiție privată în energie din România, Termocentrala Mintia (1,7 GW), estimată la 1,5 miliarde de euro, dar și proiecte miniere de amploare, Rovina și Certej, estimate fiecare la peste un miliard de euro și cu o perioadă îndelungată de producție.

Alți localnici i-au amintit acestuia că, din 1950 până la reforma administrativă din 1968, orașele Alba Iulia și Sebeș au făcut parte din regiunea Hunedoara, fiind legate istoric de aceasta.



Link sursă




Anunțuri gratuite din Maramures

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *