Ziua Florii de Colț este celebrată joi, 5 martie. Floarea de munte a fost declarată ”monument al naturii” și este ocrotită prin lege încă din 1933, în rezervații naturale.
În mod tradițional, floarea de colț este văzută ca un simbol al iubirii. Legenda spune că bărbații își dovedeau dragostea urcând pe stâncile abrupte ale munților ca să culeagă o floare de colț, pe care apoi o ofereau fetei iubite.
Numită uneori și „floarea zânelor”, ea a ajuns să fie asociată cu puritatea, curățenia și tinerețea. În medicina populară, a fost folosită și ca remediu cu efect antiinflamator.
5 martie, Ziua Florii de Colț. Unde se găsește în România și în lume
Floarea de colț se găsește în Rezervația Scărița-Belioara, din județul Alba. Este o rezervație geobotanică din Muntele Mare, aflată pe teritoriul comunelor Ocoliș și Poșaga. Aici crește la cea mai mică altitudine din Europa, la aproximativ 600 de metri.
De asemena, poate fi întâlnită și în Munții Maramureșului, Munții Rodnei, Obcinele Bucovinei, masivele Rarău, Ceahlău, Ciucaș, Bucegi, Făgăraș, Cozia și Retezat.
Botanistul român, Alexandru Borza a făcut, pentru prima oară în 1911, un studiu amănunțit al florii de colț, el fiind cel căruia i se datorează declararea acesteia ca “monument al naturii”.
Floarea reginei, originară din stepele Asiei, se găsește în zone muntoase din Abruzzi, Alpi, Balcani, Carpați, Pirinei, dar și din Asia Centrală și de Est până în Himalaya.
Florea de Colț. Alte denumiri
Aspectul și particularitățile acestei flori au dus la apariția mai multor denumiri, precum Wollblume („floarea de lână”), nume atribuit de naturalistul elvețian Konrad Gessner în secolul al XVI-lea, dar și „Klein Löwenfuss” („piciorul de leu mic”), „étoile du glacier” („steaua ghețarului”), „étoile d’argent” („steaua de argint”) și „immortelle des Alpes” („floarea veșnică a Alpilor”).
Aceste nume au fost folosite de diverși botaniști și biologi pentru a descrie floarea, scrie Agerpres.
Potrivit Dicționarului de sinonime, pentru floarea-reginei (Leontopodium alpinum) există și următoarele denumiri în limba română: albumeală, albumiță, floare de colț, edelvais, steluță, floarea-doamnei.
Este o floare de munte aparținând familiei Asteraceae, din care fac parte margaretele și floarea soarelui.
O floare delicată, cu petale albe acoperite de perișori mici, catifelați, argintii, care îi conferă o notă aparte de gingășie și frumusețe, este o plantă deosebit de rară și crește în munți calcaroși, pe pajiștile de pe versanți abrupți și însoriți sau pe stânci, în zonele stâncoase aflate la o altitudine situată între 1.800 și 3.000 de metri.
Este o specie de plante erbacee, perenă, care, la fel ca și rudele ei, este considerată drept o floare. În fapt, este o inflorescență, adică un buchet întreg de floricele foarte mici, numeroase (între 50 până la 500 de flori mici) și foarte înghesuite.
Sunt grupate în două până la 12 capete de flori galbene (capitula) și înconjurate de cinci până la 15 frunze albe catifelate (bractee) aranjate în formă de stea.
Întreaga plantă și frunzele din jurul inflorescenței sunt acoperite de peri lânoși albi care au rolul de a o proteja împotriva frigului, a uscăciunii și a radiației ultraviolete.
Floarea de colț înflorește vara, în iulie-august.
Florea de Colț. Legende
Legenda românească a florii de colț este asociată cu momentul nașterii Mântuitorului. Steaua care i-a călăuzit pe magi spre Bethleem și-a considerat încheiată misiunea și a dorit să coboare pe pământ.
Căutând un loc de odihnă, l-a găsit în Bucegi. În căderea printre stânci, s-a desfăcut în mii de steluțe care au dat naștere florii albe ca lâna, floarea de colț, notează Agerpres.
În Alpi, floarea aduce noroc celor care o găsesc, iar legenda spune că originile s-ar afla într-un fulg din lâna unui miel, care a fost lăsat să cadă pe pământ de Fecioara Maria sau în singura lacrimă a Crăiesei Zăpezii, căzută după ce muritorul de care s-a îndrăgostit a fost aruncat pe stânci, de spiriduși. Din lacrima crăiesei s-a născut o steluță argintie, prima floare de colț.
Unde putem vedea simbolul Florii de Colț
Floarea de Colț are un statut special în Elveția, fiind atât de apreciată încât a devenit simbolul unor organizații de stat foarte importante. În armata elvețiană, de pildă, insignele corespunzătoare celor mai înalte grade au forma florii de colț.
În plus, floarea de colț este folosită ca insignă și de trupele alpine austriece, germane și românești.
Anunțuri gratuite din Maramures
